1Decembrie Ziua Nationala a Romaniei

"Sa nu uitam ca suntem romani.."

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

1 decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

Semnificaţii istorice

La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.

Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:

Rezoluţia Marii Adunări

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

NOI SUNTEM ROMANI!

Tu, Ardeal Veta Biris

ROMANIA........"NU UITA CA ESTI ROMAN" !!!!

TRECETI BATALIOANE ROMANE CARPATII!

LA BIBLIOTECA

CONCURS PENTRU LICEENI

Pe 15 noiembrie 2010 Biblionet a lansat concursul: Viitorul bibliotecilor publice și acestora în viața adolescenților”.
Sunt invitați elevii de liceu din România să creeze filme, sloganuri și imagini pe această temă.
Data limită este 15 ianuarie iar premiile pentru fiecare secțiune: film, scenariu foto, slogan constau în Tableta PC, cameră video HD și e-reader.

Detalii despre concurs puteți găsi la: http://concursliceeni.biblionet.ro

Parteneriate si colaborari

Ziua Internationala a Tolerantei

Declaraţia principiilor toleranţei - care a fost enunţată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanţilor UNESCO - defineşte acest termen ca fiind respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor, felurilor de expresie / manierelor de exprimare a calităţii de fiinţe umane. Toleranţa e o virtute care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii. Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora şi - în nici un caz - nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranţa e responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul, democraţia şi statul de drept. Ziua Internaţională a Toleranţei este în fiecare 16 Noiembrie.

Semnificatia tolerantei

Toleranta este respectul, acceptarea si aprecie rea bogatiei si diversitatii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie si manierelor de exprimare a calitatii noastre de fiinte umane. Ea este incurajata prin cunoasterea, deschiderea spiritului, comunicatie si libertatea gandirii, constiintei si credintei. Toleranta este armonia in diferente. Ea nu e doar o obligatiune de ordin etic; ea e, de asemenea, si o necesitate politica si juridica. Toleranta e o virtute care face ca pacea sa fie posibila si care contribuie la inlocuirea culturii razboiului cu o cultura a pacii.

Toleranta nu e nici concesie, nici condescendenta ori indulgenta. Toleranta este, mai ales, o atitudine activa generata de recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane si libertatilor fundamentale ale altora. in nici intr-un caz, toleranta nu poate fi invocata pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranta trebuie sa fie practicata de catre indivizi, grupuri si State.
Toleranta e responsabilitatea care sustine drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democratia si Statul de drept. Ea implica respingerea dogmatismului si absolutismului si confirma normele enuntate in instrumentele internationale cu privire la drepturile omului.
In conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranta nu inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a renunta la propriile convingeri, nici a face concesii in aceasta privinta. Ea semnifica acceptarea faptului ca fiintele umane, care se caracterizeaza natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situatia lor, felul de exprimare, comportamente si prin valorile lor, au dreptul de a trai m pace si de a fi cele care sunt. Ea semnifica, de asemenea, ca nimeni nu trebuie sa-si impuna propriile opinii altuia.
Rolul Statului- Toleranta la nivel de Stat implica insistent dreptatea si impartialitatea in materie de legislatie, de aplicare a legii si de exersare a puterii judiciare si administrative. Ea cere, de asemenea, ca fiecare sa poata beneficia de sanse economice si sociale fara nici o discriminare. Excluderea si marginalizarea pot duce la frustratie, ostilitate si fanatism.
Educatia- este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranta. Prima etapa, in sensul educatiei pentru toleranta, e de a o invata pe fiecare persoana din societate care-i sunt drepturile si libertatile pentru ca ele sa fie respectate si de a promova vointa de a proteja drepturile si libertatile altora.

Toleranta in societate

ZIUA INTERNATIONALA A TOLERANTEI

OMAGIU POETULUI ADRIAN PĂUNESCU

Adrian Paunescu s-a nascut la 20 iulie 1943, in comuna Copaceni, judetul Balti, Basarabia, ca fiu al lui Constantin si Floarea. Copilaria si-o petrece in comuna Barca, din judetul Dolj, fiind crescut mai ales de bunicii sai, Marin C. Paunescu (invatator, revizor scolar de Dolj, intemeietor de scoala si lacase de cultura) si Ioana Paunescu, si de mama sa vitrega, Constantina (Margareta) Paunescu.

A debutat ca poet in 1960. Din 1973 conduce revista Flacara. Devenit incomod, este destituit in iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacara din Ploiesti din iunie 1985, insa Paunescu devenise cunoscut si pentru criticile la adresa puterii (vezi, de exemplu, poemul Analfabetii, publicat in 1980 in Flacara).

Pe 17 septembrie 1973 - infiinteaza Cenaclul „Flacara”, adevarat fenomen de masa, cu care sustine, pana la interzicerea sa, in 16 iunie 1985, 1.615 manifestari de muzica, poezie si dialog, in fata a mai mult de 6 milioane de spectatori.

Pe scena Cenaclului „Flacara”, se lanseaza spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere romanesti, poeti si alti creatori.

In 1982, apare triplul album de discuri L.P., „Cenaclul Flacara in concert”, iar in 1983, este realizata, fara a putea fi cuprinse decat putine filmari, pelicula de 70 de minute „Cenaclul Flacara - Te salut, generatie in blugi”, interzisa imediat de autoritati.

In urma unor incidente inregistrate la un concert al Cenaclului Flacara la Ploiesti activitatea cenaclului este interzisa pana in 1990. Incidentele s-au datorat pe de-o parte conditiilor meteo (furtuna) care au facut sa fie oprit curentul electric pe Stadionul Petrolul iar pe de alta parte faptului ca unii participanti au profitat de aceasta ocazie si au creat o busculada, soldata, se pare cu victime. La acel moment incidentul a fost trecut sub tacere de catre autoritatile comuniste.

Pe 7 mai 1990 - infiinteaza Cenaclul „Totusi iubirea”, pe Stadionul din Drobeta Turnu-Severin, sub impulsul ziaristului Dumitru Visan si al fotbalistului Ilie Balaci. In cei peste zece ani de activitate, noul cenaclu sustine concerte de mare succes, in tara si dincolo de actualele granite, in special la Chisinau. O parte din activitatea de exceptie a Cenaclului „Totusi iubirea” (690 de manifestari, pana la 25 mai 2000) se regaseste in seria de casete audio si video editate de Fundatia Iubirea, intre 1995 si 1999.

Amintim cateva dintre poeziile remarcabile ale marelui poet Adrian Paunescu:
* Repetabila povara (Ruga pentru parinti)
* Taierea porcului
* Analfabetilor
* Iubiti-va pe tunuri
* Totusi iubirea
* Nebun de alb
* Umbra
* Iesirea din soba

Salutul memorabil al Poetului:
"Pana la capat cu poporul meu,
Asa sa ma ajute Dumnezeu!"

Adrian Paunescu - Repetabila povara

Adrian Paunescu - Pacient

Citate celebre - Aristotel, Platon, Sf. Augustin, Lucian Blaga, etc. [HQ]

ANTONIO VIVALDI - Iarna - "Anotimpurile"

Tudor Gheorghe - Toamna (O. Goga) - simfonic

Tudor Gheorghe - Niciodata Toamna...

EVENIMENTE NOIEMBRIE

Motto:
„Să fim români cu sufletul, nu cu vorba, să iubim ce-i al nostru
şi să-l păstrăm ca ochii din cap.” (G. Coşbuc)



16 – Ziua internaţională pentru toleranţă
20 – Ziua Convenţiei pentru Drepturile Copilului
21 – Ziua mondială a televiziunii
25 – Ziua internaţională a nonviolenţei


Aniversări. Comemorări

1 nov. 1960 – s-a stins din viaţă GEORGE MATEI CANTACUZINO(1899-1960), arhitect, pictor, eseist, estetician şi memorialist
2 nov. 1950 – s-a stins din viaţă G. BERNARD SHAW (1856-1950) , dramaturg şi critic literar britanic; Premiul Nobel pentru literaturã pe 1925
3 nov. 1941 – s-a născut ION SÂNGEREANU (1941- 2008), poet şi ziarist
5 nov. 1880 – s-a născut MIHAIL SADOVEANU (1880-1961), prozator; membru al Academiei Române
6 nov. 1940 – s-a născut MIHAI ZAMFIR, critic literar şi prozator
7 nov. 1933 – s-a născut EDITH ORLOWSKI-BALOGH (1933-1988), sculptor
7 nov. 1910, 7/20 – s-a stins din viaţă LEV TOLSTOI (1828-1910), scriitor rus
7 nov. 1990 – s-a stins din viaţă LAWRENCE DURRELL (1912-1990), scriitor englez
8 nov. 1890 – s-a stins din viaţă CESAR FRANCK (1822-1890), compozitor francez de origine belgiană
8 nov. 1963 – s-a născut VIORICA MARIA BOITOR , artist plastic
8 nov. 1929 – s-a născut ION BRAD, scriitor
10 nov. 1843 – s-a născut ILIE DOMŞA (1843-1933), autor de carte
10 nov. 1730 – s-a născut OLIVER GOLDSMITH (1730-1774), scriitor irlandez
10 nov. 1895 – s-a stins din viaţă ALEXANDRU ODOBESCU (1834-1895), prozator şi istoric
11 nov. 1910 – Centenarul naşterii lui MIHAIL DAVIDOGLU (1910-1987), dramaturg
11 nov. 1949 – s-a născut DOINA DREGHICIU, muzeograf
12 nov. 1950 – s-a născut MIRCEA NEDELCIU (1950-1999), scriitor
12 nov. 1840 – s-a născut AUGUSTE RODIN (1840-1917), sculptor francez
13 nov. 1960 – s-a stins din viaţă GHEORGHE T. KIRILEANU (1872-1960), istoric şi folclorist; membru titular onorific al Academiei Române
14 nov. 1920 – s-a născut IOAN OANĂ, filolog, filosof, estetician, traducător
15 nov. 1876 – s-a născut ALEXANDRU CIURA (1876-1936), teolog, profesor, publicist
15 nov. 1910 – Centenarul naşterii sculptorului ION LUCIAN MURNU (1910-1984)
15 nov. 1910 – s-a stins din viaţă WILHELM RAABE (1831-1910), scriitor german
16 nov. 1925 – s-a născut MIHAI CRIŞAN, jurist, regizor, scenarist
19 nov. 1935 – s-a stins din viaţă GIB I. MIHĂESCU (1894-1935), prozator şi dramaturg
21 nov. 1910 – Centenarul naşterii prozatorului THEODOR CONSTANTIN (1910-1975)
22 nov. 1890 – s-a nãscut CHARLES DE GAULLE, general şi om politic francez
23 nov. 1760 – s-a nãscut FRANÇOIS NOËL BABEUF (1760-1797), om politic francez
22 nov. 1951 – s-a născut NICOLAE HORIA NICOARĂ, poet
23 nov. 1979 – s-a născut LUCIAN VASILE BÂGIU, prozator şi critic literar
24 nov. 1956 – s-a născut ILIE MATIEŞ, jurnalist şi editor
24 nov. 1920 – s-a stins din viaţă ALEXANDRU MACEDONSKI (1854-1920), poet, prozator si dramaturg
25 nov. 1870 – s-a nãscut MAURICE DENIS (1870-1943), pictor francez
25 nov. 1910 – s-a nãscut LEON POLIAKOV (1910-1997) , istoric si filosof francez de origine rusã
25 nov. 1950 – s-a stins din viaţă JOHANNES V. JENSEN (1873-1950), prozator, poet si eseist danez; Premiul Nobel pentru literaturã pe 1944
26 nov. 1970 – s-a stins din viaţă VLADIMIR STREINU (1902-1970), critic literar, eseist, poet şi traducãtor
27 nov. 1970 – s-a stins din viaţă PETRU COMARNESCU (1905-1970), eseist, critic literar şi de artã, memorialist şi traducãtor
27 nov. 1939 – s-a născut NICOLAE MANOLESCU, critic şi istoric literar
27 nov. 1885 – s-a născut LIVIU REBREANU (1885-1944), prozator şi dramaturg
27 nov. 1884 – s-a născut VASILE VOICULESCU (1884-1963), poet, prozator şi dramaturg
27 nov. 1940 – s-a stins din viaţă NICOLAE IORGA (1871-1940), istoric, memorialist, poet, dramaturg, critic şi istoric literar
28 nov. 1680 – s-a stins din viaţă GIOVANNI LORENZO BERNINI (1598-1680), arhitect şi sculptor italian
28 nov. 1820 – s-a născut FRIEDRICH ENGELS (1820-1895), filosof şi om politic german
29 nov. 1920 – s-a născut FELICIAN FĂRCAŞIU (1920-1977), interpret de muzică populară
30 nov. 1860 – s-a născut VASILE G. MORŢUN (1860-1919), autor dramatic, prozator şi ziarist; om politic socialist, apoi liberal