Pastele este o sarbatoare religioasa intalnita,cu semnificatii diferite, in crestinism si iudaism. Unele obiceiuri de Pasti se regasesc , cu semnificatie diferita, in antichitatea anterioara religiilor biblice.
Data celebrarii Pastelui are la baza dou fenomene astronomice:echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului.Astfel,Pastele se serbeaza in duminica imediat utmatoarea primei luni pline dupa echinoctiu de primavara.
Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine,care comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului,invierea lui Iisus Hristos ,considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine , in a treia zi dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare.Data de inceput a Pastelui marcheaza inceputul anului ecleziastic crestin.Exista unele culte crestine care nu sarbatoresc Pastele.
Pastele se incadreaza in model;ul preistoric de renastere simbolica a timpului si spatiului prin jertfa divinitatii adorate,substituita de o efigie,un om,un animal,o pasare sau un ou de pasare.
Pastele este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii,stabilind o punte intre Vechiul si Noul Testament.Legatura intre sarbatoarea evreiasca Pessah si sarbatoarea crestina este si reala si ideala.
Reala,pentru ca Iisus a murit in prima zi a Pastelui evreiesc,ideala pentru ca prin moartea si invierea lui,Mantuitorul implineste de fapt profetia Vechiul Testament.Pastele crestin a preluat multe dintre traditiile celui evreiesc,inclusiv simbolul melului sacrificat.
Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina.Rugaciunile
pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul VII,iar din secolul
IX,pe masa de Pasti a Papei mielul fript a devenit un fel principal.
In Europa sunt foarte populari si meii din unt,paste sau zahar.
Pentru ca ouale nu puteau fi consumate in timpul postului,ele au ajuns la loc de cinste pe masa dupa Inviere.
In traditia crestina oul,colorat si impodobit,este simbolul Mantuitorului,care paraseste mormantul si se intoarce la viata,precum puiul de gaina iese din gaoace.
La inceput,ouale se vopseau cu plante in galben,culoarea soarelui,si in rosu ,culoarea discului solar la rasarit si apus.Ulterior,ouale au fost decorate cu chipul lui Hristis,cu figuri de ingeri,cu un miel,cu motive astrale sau zoomorfe.Aceasta tehnica de infrumusetare cu diferite motive este cunoscuta sub numele de incondeiere.
La tara,romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea lor in apa (ouale proaspete cad la fund,cele vechi se ridica la suprafata)si pregatesc unelte de ornamentat.Cele mai vechi "condeie"au fost lumanarea,cu al carei capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne,si pana de gasca,ce avea rolul cornului de ornat al olarului.
Local, se folosesc metode noi de decorare,mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara:oua pictate,sapate sau decorate in relief,incondeiate cu frunze de plante.
In comunitatile traditionale,ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la zona la alta,dar oricum respectarea lor este obligatorie:cine are prima lovitura(de obicei,barbatul mai in varsta),ce parti ale oualelor sa fie lovite,ciocnitul sa fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vazute", sau "pe nevazute".
In unele locuri,cojile oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor,viilor si livezilor,se pastreaza pentru vraji sua descantece sau se pun in hrana animalelor si pasarilor.
Iepurasul de Pasti este simbol pagan,emblema a fertilitatii,acociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa Inviere.Prin mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania ,pe la 1590.In unele regiuni din aceasta tara se crede ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate altfel in noaptea dinaintea Pastelui.
Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul,
expresie a puritatii,si fluturele,a carui iesire din crisalida in forma aminteste de Invierea lui Iisus.
Obiceiurile de Pasti nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic.Peste tot se prepara mancaruri traditionale ,cum ar fi pasca la rusi si la romani,
osterstollen in Germania.
Pentru romani,pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa.Ca si in celelalte scenarii de inoire sezoniera sau anuala a timpului calendaristic,de Pasti se fac sacrificii violente (taiatul mielului si, in unele zone, a purcelului sau vitelului), se prepara alimente rituale (cozonac,pasca,colaci), se aprind luminile, se crede ca se deschid mormintele si cerurile,ca vorbesc animalele, ard comorile etc.
In traditiile romanilor,Joia Mare se mai numeste Joi Mari,Joi a Patimilor,
Joia Neagra.Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa.La cele lenese se spune ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat.Iar daca le prinde dormind,le va face neputincioase a lucra tot anul.
Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti.Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare.In Oltenia si acum se fac in zori ,in curti si /sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele.
Se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui
Caiafa in curtea arhiereasca,sa se incalzeasca la el,cand Iuda l-a vandut pe Hristos,sau focul unde a fost oprit Sfantul Prtru,cand
s-a lepadat de Hristos.
In unele zone (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat.Dar strigarea o face Voevoda Tiganilor-un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.
Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala ,ca ziua in care se inrosesc ouale;pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrate in aceasta zi nu se strica tot anul.De asemenea,oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie (gospodarie) o feresc de piatra.
Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea.Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben , verde, albastru.Unele gospodine pun pe ou o frunza ,apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierbe , ca sa iasa "cu model".
Mai de mult, ouale se vopseau cu coji de ceapa,cu sunatoare(pojarnita), cu coji de crin rosu sau cu flori de tei;luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert,cu slanina sau cu ulei.
Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor.Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat.
Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei.Si pe data, ouale s-au facut rosii.Se mai spune ca , dupa Inviere,
jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena.
Iar pietrele se prefaceau in oua rosii.Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos,Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile lui Isus Hristos.
Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei.El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII -lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor(crestini)valahi.
In noaptea Invierii cand clopotele bat , cu lumanari aprinse, cu sufletul curat,sa spunem impreuna Hristos a Inviat!!
Data celebrarii Pastelui are la baza dou fenomene astronomice:echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului.Astfel,Pastele se serbeaza in duminica imediat utmatoarea primei luni pline dupa echinoctiu de primavara.
Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine,care comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului,invierea lui Iisus Hristos ,considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine , in a treia zi dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare.Data de inceput a Pastelui marcheaza inceputul anului ecleziastic crestin.Exista unele culte crestine care nu sarbatoresc Pastele.Pastele se incadreaza in model;ul preistoric de renastere simbolica a timpului si spatiului prin jertfa divinitatii adorate,substituita de o efigie,un om,un animal,o pasare sau un ou de pasare.
Pastele este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii,stabilind o punte intre Vechiul si Noul Testament.Legatura intre sarbatoarea evreiasca Pessah si sarbatoarea crestina este si reala si ideala.Reala,pentru ca Iisus a murit in prima zi a Pastelui evreiesc,ideala pentru ca prin moartea si invierea lui,Mantuitorul implineste de fapt profetia Vechiul Testament.Pastele crestin a preluat multe dintre traditiile celui evreiesc,inclusiv simbolul melului sacrificat.
Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina.Rugaciunilepentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul VII,iar din secolul
IX,pe masa de Pasti a Papei mielul fript a devenit un fel principal.
In Europa sunt foarte populari si meii din unt,paste sau zahar.
Pentru ca ouale nu puteau fi consumate in timpul postului,ele au ajuns la loc de cinste pe masa dupa Inviere.
In traditia crestina oul,colorat si impodobit,este simbolul Mantuitorului,care paraseste mormantul si se intoarce la viata,precum puiul de gaina iese din gaoace.
La inceput,ouale se vopseau cu plante in galben,culoarea soarelui,si in rosu ,culoarea discului solar la rasarit si apus.Ulterior,ouale au fost decorate cu chipul lui Hristis,cu figuri de ingeri,cu un miel,cu motive astrale sau zoomorfe.Aceasta tehnica de infrumusetare cu diferite motive este cunoscuta sub numele de incondeiere.
La tara,romanii aleg oua proaspete de gaina si rata prin scufundarea lor in apa (ouale proaspete cad la fund,cele vechi se ridica la suprafata)si pregatesc unelte de ornamentat.Cele mai vechi "condeie"au fost lumanarea,cu al carei capat incins la foc se desenau pe ou anumite semne,si pana de gasca,ce avea rolul cornului de ornat al olarului.Local, se folosesc metode noi de decorare,mai mult sau mai putin legate de incondeierea cu ceara:oua pictate,sapate sau decorate in relief,incondeiate cu frunze de plante.
In comunitatile traditionale,ciocnitul oualor se face dupa reguli care difera de la zona la alta,dar oricum respectarea lor este obligatorie:cine are prima lovitura(de obicei,barbatul mai in varsta),ce parti ale oualelor sa fie lovite,ciocnitul sa fie "pe luate", "pe schimbate", "pe vazute", sau "pe nevazute".
In unele locuri,cojile oualor sunt aruncate pe pamant pentru fertilizarea holdelor,viilor si livezilor,se pastreaza pentru vraji sua descantece sau se pun in hrana animalelor si pasarilor.Iepurasul de Pasti este simbol pagan,emblema a fertilitatii,acociat de crestini cu aparitiile lui Iisus dupa Inviere.Prin mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania ,pe la 1590.In unele regiuni din aceasta tara se crede ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate altfel in noaptea dinaintea Pastelui.
Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul,
expresie a puritatii,si fluturele,a carui iesire din crisalida in forma aminteste de Invierea lui Iisus.
Obiceiurile de Pasti nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic.Peste tot se prepara mancaruri traditionale ,cum ar fi pasca la rusi si la romani,
osterstollen in Germania.
Pentru romani,pregatirea Pastelui inseamna mai intai curatenia si bucatele care se fac in casa.Ca si in celelalte scenarii de inoire sezoniera sau anuala a timpului calendaristic,de Pasti se fac sacrificii violente (taiatul mielului si, in unele zone, a purcelului sau vitelului), se prepara alimente rituale (cozonac,pasca,colaci), se aprind luminile, se crede ca se deschid mormintele si cerurile,ca vorbesc animalele, ard comorile etc.In traditiile romanilor,Joia Mare se mai numeste Joi Mari,Joi a Patimilor,
Joia Neagra.Ea este termenul pana la care femeile trebuiau sa termine de tors canepa.La cele lenese se spune ca vine Joimarita sa vada ce-au lucrat.Iar daca le prinde dormind,le va face neputincioase a lucra tot anul.
Joia Mare este considerata binefacatoare pentru morti.Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare.In Oltenia si acum se fac in zori ,in curti si /sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele.
Se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii luiCaiafa in curtea arhiereasca,sa se incalzeasca la el,cand Iuda l-a vandut pe Hristos,sau focul unde a fost oprit Sfantul Prtru,cand
s-a lepadat de Hristos.
In unele zone (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat.Dar strigarea o face Voevoda Tiganilor-un flacau caruia i se comunicau abaterile fetelor si feciorilor din Postul Mare.
Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala ,ca ziua in care se inrosesc ouale;pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrate in aceasta zi nu se strica tot anul.De asemenea,oamenii cred ca aceste oua sfintite si ingropate la mosie (gospodarie) o feresc de piatra.Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea.Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben , verde, albastru.Unele gospodine pun pe ou o frunza ,apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierbe , ca sa iasa "cu model".
Mai de mult, ouale se vopseau cu coji de ceapa,cu sunatoare(pojarnita), cu coji de crin rosu sau cu flori de tei;luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert,cu slanina sau cu ulei.
Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor.Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat.Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei.Si pe data, ouale s-au facut rosii.Se mai spune ca , dupa Inviere,
jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena.
Iar pietrele se prefaceau in oua rosii.Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos,Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile lui Isus Hristos.
Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei.El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII -lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor(crestini)valahi.
In noaptea Invierii cand clopotele bat , cu lumanari aprinse, cu sufletul curat,sa spunem impreuna Hristos a Inviat!!
