Biblioteca " Elena Cuza "Grajduri Judetul Iasi

Gandeste liber mai departe

duminică, 13 decembrie 2015

Povestea lui Mos Craciun

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la duminică, decembrie 13, 2015 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

COLINDE SI CANTECE DE CRACIUN [COLAJ NOU] 2016

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la duminică, decembrie 13, 2015 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

luni, 14 ianuarie 2013

Doina si Ion Aldea Teodorovici - EMINESCU

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la luni, ianuarie 14, 2013 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Adrian Pintea recită din Mihai Eminescu:"Între nouri şi-ntre mare".

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la luni, ianuarie 14, 2013 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Mihai Eminescu - Citate

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la luni, ianuarie 14, 2013 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

VIS (Mihai Eminescu) - recita Adrian Pintea

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la luni, ianuarie 14, 2013 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Mihai Eminescu | Colaj

Publicat de Biblioteca Elena Cuza Grajduri la luni, ianuarie 14, 2013 Niciun comentariu:
Trimiteți prin e-mail Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Postări mai vechi Pagina de pornire
Abonați-vă la: Postări (Atom)

MISIUNEA BIBLIOTECII:

Biblioteca Comunala “Elena Cuza”Grajduri, instituţie publică, asigură utilizatorilor accesul la informaţii, în mod egal, indiferent de vârstă, rasă, sex, religie, naţionalitate, limbă sau statut social. Serviciile sale, atât cele tradiţionale, cât şi cele noi, moderne, sunt pliate pe cerinţele comunităţii şi servesc interesele de informare, alfabetizare, educaţie şi cultură ale acesteia.



DATE DE CONTACT

BIBLIOTECA “Elena Cuza”Grajduri Judetul Iasi
Str. Principala
Loc. Grajduri, Jud. Iasi
tel./fax : 0232/228272
e-mail:
bibliotecagrajduri@yahoo.com
ID messenger : bibliotecagrajduri

PROGRAM:
Luni-Vineri-8,30-16,30

Sâmbătă închis
Duminică închis

Documente necesare obţinerii permisului de utilizator :
-pentru adulti: act de identitate valabil
-pentru copii : certificat de nastere + act de identitate părinte sau tutore legal

Tip biblioteca: biblioteca publica comunala

Bibliotecar:Mirela Nechifor

Faceți căutări pe acest blog

Despre Biblioteca

Fotografia mea
Biblioteca Elena Cuza Grajduri
Despre biblioteca Biblioteca “Elena Cuza"Grajduri Judetul Iasi continua traditia de lectura a bibliotecii din Valea Satului fondata in anul 1898.Biblioteca functioneaza in Comuna Grajduri ,Judetul Iasi ,strada Principala ,Cod Postal:707215. .In cadrul Bibliotecii “Elena Cuza” Grajduri functioneaza o singura filiala in satul Padureni comuna Grajduri .
Vizualizați profilul meu complet

Arhivă blog

  • ▼  2015 (2)
    • ▼  decembrie (2)
      • Povestea lui Mos Craciun
      • COLINDE SI CANTECE DE CRACIUN [COLAJ NOU] 2016
  • ►  2013 (5)
    • ►  ianuarie (5)
  • ►  2012 (12)
    • ►  decembrie (5)
    • ►  septembrie (7)
  • ►  2011 (27)
    • ►  octombrie (2)
    • ►  iunie (3)
    • ►  mai (2)
    • ►  aprilie (1)
    • ►  martie (1)
    • ►  februarie (10)
    • ►  ianuarie (8)
  • ►  2010 (34)
    • ►  decembrie (9)
    • ►  noiembrie (19)
    • ►  martie (4)
    • ►  februarie (2)

ADRESE UTILE

  • ANBPR
  • BIBLIONET
  • biblioteca - online
  • Biblioteca jud.”Gh.Asachi”
  • Cultura în presă
  • DEXonline
  • IREX România
  • ISTORIE
  • Legislație de bibliotecă
  • Medicină
  • Ministerul Muncii și Protecției Sociale
  • Muzeul Literaturii Române Iași
  • PROLIBRO
  • România literară
  • ZIARE - LIVE

Postări populare

  • Pastele - ritual de inoire anuala a lumii
    Pastele este o sarbatoare religioasa intalnita,cu semnificatii diferite, in crestinism si iudaism. Unele obiceiuri de Pasti se rega...
  • Plugusor Moldovenesc
  • Citate celebre - Aristotel, Platon, Sf. Augustin, Lucian Blaga, etc. [HQ]
  • Adrian Pintea recită din Mihai Eminescu:"Între nouri şi-ntre mare".
  • EVENIMENTE NOIEMBRIE
    Motto: „Să fim români cu sufletul, nu cu vorba, să iubim ce-i al nostru şi să-l păstrăm ca ochii din cap.” (G. Coşbuc) 16 – Ziua internaţ...
  • Toleranta in societate
  • Concurs Dans Palatul copiilor -Iasi Copiii Gradinitei Grajduri grupa mica
  • COLINDE SI CANTECE DE CRACIUN [COLAJ NOU] 2016
  • Mihai Eminescu - Citate
  • Povestea lui Mos Craciun

Biografia zonei

–Locuri si oameni-

In anul 1906 istoricul Iesean Gh.Ghibanescu a descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului ,doua urice slavone,unul din anul 1423,emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun, celalalt din 1945 ,redactat de pisarii lui Stefan cel Mare.Asadar,timp de aproape patru-cinci veacuri,actele,scrise pe pergament,cu peceti de ceara rosie ,atirnate de snururi ,fusesera pastrate cu sfintenie si transmise din generatie in generatie ,de la bunici la nepoti ,in familiile razesilor din Grajduri.Bine protejate,ascunse in locuri tainice ,uneori ingropate in vremuri de rastriste ,asemenea docemente erau bunul cel mai de preţ al obţtei razeşeşti,dovada juridical a proprietatii intr-o mosie stapinita in devalmasie in primele generatii de dupa beneficiarul actului ,de regula un credincios al domneiei in razboinicele veacuri al XIV-lea si al XV-lea.Scoase la iveala numai in imprejurarile totdeauna paguboase ale unor judecati in fata Divanului sau a Domnilor,aceste “carţi” puteau sa hotarasca soarta multor oameni.In asemenea situaţii s-a nascut zicala : “Ai carte ,ai parte”(de mosie).

In anul 1928,uricul de la Stefan cel Mare mai era inca in Grajduri,in pastrarea lui Neculai Zamfirachi.Instrainate ,pretioasele acte au intrat ,totusi in arhive,unde vor conserva inca multa vreme de acum inainte urmele materiale ale unor timpuri apuse ,dar nu uitate.

Aflam din aceste vechi hrisoave domnesti ca o intinsa mosie,de pe dreapta piriului Rebricea ,de la obirsia acestuia si pina aproape de confluenta cu piriul Cauiasca ,se numea Sirbi si fusese data in stapinire ,in 1423,unui Oana Popsa (desigur ,un fiu de popa) pentru dreapta credinta .Prin acelasi uric,un sat (nenumit),care trebuie sa fi existat in zona din spatele garii Scinteia ,era dat fratelui lui Oana,Moisa Filosofu,un teolog de la curtea lui Alexandru cel Bun.Numele satului Sirbi indica o probabila colonizare de sud dunareni (bulgari,sirbi) pe care o putem pune in legatura cu atacurile turcesti din a doua jumatate a veacului al XIV-lea in regiunile dinspre Dunare.

In anul 1495 ,mosia Sirbi era deja impartita intre nepoti si stranepoti ai lui Oana Popsa si Moisa Filosofu.Pe partea din jos stapineau un Sima Gures si nepotul sau Nicoara Ciocirlie,iar partea din sus era,probabil ,doar a acestuia din urma.Timp de trei secole proprietatea urmasilor lui Nicoara Ciocirlie in partea de sus a mosiei Sirbi n-a fost tulburata de vinzari si de judecati si de aceea nu s-au pastrat nici documente din veacurileal XVI-lea – al XVIII-lea.Tacuti,nestiuti,generatii dupa generatii,nepotii si stranepotii ,au fragmentat vechea jumatate de mosie in lungi si inguste hlize razesesti ,masurate in stinjeni.Cind ,in secolul trecut,intre 1837 si 1856 , razesii din Grajduri incercau sa-si descilceasca genealogiile ,ei gaseau in veacul anterior patru “batrini” ai mosiei :Tugulea ,Cretu,Zamurca si Dulica.Razesii din neamul Zamurca traiau acum pe la Soroca,iar in Grajduri isi disputau drepturile de succesiune familiile Cretul,Cheptul(Pieptu),Tugulea,Horne,Negura ,Dulichi ,Tapul si Astefanii.O parte a mosiei Sirbi fusese mai dinainte vinduta si devenise proprietate boiereasca ,a familiei Rascanu.In 1849,caminarul Alexandru Rascanu rezidea biserica satului ,existenta si astazi.

Vechea asezare Sirbi a disparut probabil din secolul al XVIII –lea ,cel tirziu ,si a devenit “siliste”.O noua vatra de sat s-a format in aproprierea unor grajduri ,probabil boieresti sau ale postei de la Bordea,imprejurare care explica numele satului mai nou,Grajduri, atestat incepind din anul 1812.

Pe partea de sus a vechii mosii Sirbii, in secolul al XVIII -lea

s-au format doua catune ale razesilor .In padurea din nordul satului Grajduri a aparut o asezare a unor mangalagii ,satul Carbunari ,atestat din anul 1812.In a doua jumatate a veacului al XVIII-lea,postasii de la posta Bordii s-au stabilit la marginea drumului mare dintre Iasi si Vaslui ,la Bordea Veche.In anul 1772 ,aici erau recenzati 27 de oameni din Scheia si 43 din Borasti (azi,Cuza-Voda,comuna Ipatele)Initial ,pe la a743,posta fusese la coltul de nord-vest al mosiei Borosesti,aproape de Sanatoriul Birnova,pe unde urca vechiul drum al Tarigrandului(drumul imparatesc),parcurs adesea de domni,pasale si calatori straini ,care mentioneaza aceste locuri in relatarile istorice.

Comuna Grajduri este atestata documentar inca din anul

1423,de pe vremea lui Alexandru cel Bun ,este formata din mai multe sate, fiecare cu istoria lui si anume :Grajduri ,Valea-Satului ,Padureni Carbunari ,Poiana cu Cetate ,Corcodel si Lunca.Comuna Grajduri, cu o suprafata de 4120 ha si o populatie de 3310 locuitori este situata in partea de sud a Judetului Iasi ,la o distanta de 23 km sud de centrul sau administrativ ,municipiul Iasi. Teritoriul comunei se invecineaza , la nord,cu comuna Ciurea, la nord-vest cu comuna Mogosesti, la sud-vest cu comuna Scheia, la nord-est cu comuna Dobrovat, iar la sud-est cu comuna Scanteia.

Cadrul natural apartine Podisului Central Moldovinesc in bazinul superior al paraului Rebricea-afluient al raului Barlad , cu structura geologica ce apartine sarmatianului mediu si superior cu un complex litologic format din argile si marne ,gresii si intercalatii de nisipuri , toate exploatate local.

Relieful este format din interfluvii deluroase, structurale(platouri) si sculpturale, sectionate de vai adinci.Inaltimile reliefului variaza intre 300 si 400m.altitudine.Majoritatea interfluviilor sunt impadurite, iar versantii care le marginesc au pante variind intre 5% si 30% in unele zone sunt cornise de 40-45%.Versantii din jumatatea estica a comunei sunt complet impaduriti ,cu exceptia unor mici zone din jurul satelor Padureni si Poiana cu Cetate,pe cand versantii din partea vestica a raului Rebricea sunt in mare parte neinpaduriti.Vaile care fragmenteaza relieful sunt inguste si fara sesuri; face exceptie valea Rebricei,unde se afla un ses de pina la 500m inaltime.

Reteaua hidrografica de suprafata din teritoriu este formata din paraul Rebricea si o serie de afluenti ai acestora. Solurile comunei sunt argiloiluviale brune podzolite si cernoziomuri puternic levigate.In sesuri se intalnesc soluri aluvionare.Solurile de padure sunt brune in special .

Padurile , ca resursa naturala a teritoriului , sunt formate din stejari si goruni in amestec cu alte foioase,iar mai spre nord ,in zona Padureni sunt paduri de fag .

Caracteristici economice ale comunei Grajduri:Nivelul actual de dezvoltare a activitatilor economice pune probleme deosebit de complexe din punct de vedere al determinarii directiilor de urmat in perspective.

Satul Grajduri al carui nume provine de la grajdurile ce au existat pe teritoriul pe care s-a format asezarea,este atestat documentar din sec.XV-lea in anul 1423.S-a format intr-un mare hartop ,la izvoarele paraului Negui ,intre dealurile Mesteacanului si Movilita.Vatra satului este asezata pe versantul drept al vaii superioare a paraului Rebricea avand iesire la DJ 248.Economia are caracter agricol si zootehnic ,unitati comerciale si prestari servicii.

Satul Valea-Satului al carui nume este dat de asezarea pe valea paraului Hutupeni ,din dreapta raului Rebricea ,atestat documentar din sec.xix-lea anul 1864.La nord-vest de sat (dealul Hutupeni) s-au gasit fragmente ceramice din neoliticul dezvoltat si feudalismul dezvoltat (sec. XVII-XVIII).Satul este situat in partea de sud a teritoriului administrativ al comunei pe traseul DJ 248 la 4km de centrul comunei.Structura localitatii este rasfirata ,cu textura neuniforma.Economia se bazeaza in general pe agricultura si zootehnie ,unitati de prestari servicii si commercial.

Satul Padureni situat in partea de nord –estul comunei pe malul stang al piriului Rebricea,intre paduri ,pe coasta dealului Sperieti,la 2km de centrul comunei in vecinatatea de est a traseului DJ 248. Este o asezare din sec. XIX-lea anul1820.Este un sat de tip rasfirat s-a dezvoltat tentacular , cu o textura neuniforma datorate amplasarii pe un relief framantat.Bordea,culme deluroasa de peste 350m altitudine din care pornesc prelungiri(picioare) pe teritoriile comunelor Mogosesti si Ciurea.Formeaza cumpana apelor dintre bazinele hidrografice ale raurilor Bahlui si Barlad.Aceasta functionand ca un trup al localitatii Padureni. Economia sa are caracter agricol si zootehnic si cateva unitati de prestari servicii si comerciale.

Satul Carbunari este asezat pe valea paraului Negui ,afluent al paraului Rebricea ,nume derivate de la ocupatia locuitorilor de a face mangan din lemnul padurii ,este atestat documentar din sec. XIX-lea in anul 1803.Este situat in partea de nord-vest a teritoriului administrativ al comunei , cu o vatra de sat de tip rasfirat asezata pe terenuri accidentate ,este afectat in mare parte de alunecari de teren.La 6km de centrul comunei.Economia are caracter agricol si zootehnic:exista aici cariere de gresii si cateva unitati de prestari servicii si comerciale.

Satul Poiana cu Cetate este asezat pe podisul inalt al dealului Bordea in partea de sud-est a comunei Grajduri la o distanta de 12km.Atestata documentar din sec. XVI-lea in anul 1503.In apropiere (spre vest) s-au descoperit fragmente de vase neolitice (Cucuteni A) ,din cultura Hlincea ,etapa protodridu, feudalismul timpuriu (sec. XI-XII),iar spre nord ,ceramica de epoca feudala ,tarzie .Numele sau provine de la “Poiana Cetatelei “ si cetatuia neolitica intarita ale carei urme se mai vad si astazi in partea vestica a asezarii.Tot aici se afla ruinele unei vechi biserici din (sec. XVII) zidita de un boier Cujba.Economia satului are character agricol ,zootehnic si forestior.Economia satului are caracter agricol , zootehnic si forestier.

Satul Lunca face parte din comuna Grajduri este asezat pe valea piriului Rebricea linga calea ferata Iasi-Buhaiesti,functionind si acesta ca un trup al localitatii Valea Satului .Atestata documentar in sec. XIX-lea anul 1864.Economia satului are caracter in agricol.

Satul Corcodel face perte din comuna Grajduri este asezata in partea dreapta a piriului Rebricea .Este o asezare noua din secolul XIX-lea anul 1864.Satul functioneaza ca fiind trup al localitatii Valea Satului din apropiere.Economia satului are caracter agricol si zootehnic.

Populatia comunei Grajduri in numar de 3330 din care 330 rromi,din care populatie scolara pe total comuna 456 elevi si prescolari.

Referitor la evolutia populatiei pe sate ,se inregistreaza trei tendinte:

* o scadere in prima subperioada urmata de o crestere in cea de-a doua parte(Grajduri)

* o crestere urmata de o scadere (Carbunari,Padureni,Valea Satului)

* o scadere a populatiei in ambele subperioade(Corcodel,Poiana cu Cetate),avand totusi un caracter diferentiat pentru fiecare localitate in parte.Se poate remarca faptul ca fiecare dintre localitati are o dinamica a evolutiei populatiei cu caracter particular,neputand fi incluse intr-o tendinta generala la nivel fizic pe intreg ansamblul comunei dupa cum urmeaza: Populatie: Populatie scolara

Grajduri 1247 252

Valea Satului 783 89

Padureni 530 44

Carbunari 395 51

Poiana cu Cetate 375 20

Teritoriul comunei este strabatut pe directia N-S de calea ferata Iasi –Tecuci.Principalul drum clasificat pe teritoriul comunei este DJ 248 (Iasi - Buhaiesti) ,care asigura relatia cu Municipiul Iasi pentru toate localitatile.Legatura intre localitatile componente ale comunei se realizeaza prin urmatoarele drumuri:

* DC 50 Grajduri – Carbunari

* DC 50A DJ 248 Padureni

* DC 51 DJ 248 cabana Birnova - Poiana cu Cetate

* DC 61 DJ 248 Corcodel

* DC 63 DJ 248 Lunca Scanteia

Ca si vestigii in comuna Grajduri se afla ruinele bisericii aflata in Poiana cu Schit din Poiana cu Cetate ,ruinele fiind de pe timpul lui Stefan cel Mare.In Poiana cu Schit mai este amenajat un loc mirific cu diferite sculpturi in piatra .

Datinile din stramosi se mai pastreaza ,dar nu cum erau ele respectate de stramosii nostri. Datinile din zona comunei Grajduri ce se mai pastreaza sunt:In ziua de Craciun se merge cu Steaua pentru a vesti Nasterea lui Isus Hristos,copiii asteapta sa mearga cu Capra de Anul Nou ,Ursul ,Jiienii,Sorcova. Obiceiuri ce se mai pastreaza sunt cele de la nunta(,prinderea nasilor de botez si de cununie,iertaciunea luata de miri de la parinti,jucatul gainii pentru nasi).La mormantare se pastreaza toate obiceiurile din batrani cum ar fi ( bocetul,privegiul ) .



Bloguri din Judet

  • Podu-Iloaiei
    mică cronică a convocării la o ședință extraordinară
    Acum 6 ani
  • Biblioteca Publică Popricani
    Coşul cu Poveşti
    Acum 9 ani
  • Biblioteca Publica "Dimitrie Sturdza" Popesti
    14 Februarie 2015 " ZIUA INDRAGOSTITILOR ...DE CARTE"
    Acum 10 ani
  • Biblioteca"C.Negruzzi"Trifesti-Iasi
    A fost odată ca niciodată...
    Acum 10 ani
  • Biblioteca Strunga
    24 Ianuarie 2015 - Unirea Principatelor Române
    Acum 10 ani
  • BIBLIOTECA MATEI MILLO STOLNICENI PRAJESCU
    164 ani de la nasterea Marelui Poet
    Acum 11 ani
  • BIBLIOTECA PUBLICĂ COTNARI
    Clasamentul concursului de şah din cadrul Zilelor Toamnei la Cotnari
    Acum 11 ani
  • Biblioteca Publică Sinești
    ,,Cartierul” de vara va asteapta!
    Acum 14 ani
  • Biblioteci ieșene
    BIBLIOTECIIESENE.RO
    Acum 14 ani

Totalul afișărilor de pagină

Persoane interesate

Tema Fereastră de fotografii. Imagini pentru teme create de konradlew. Un produs Blogger.